Academia Franceză are 40 de membri.
Număr fix, din 1635, când a înființat-o cardinalul Richelieu.
Dacă nu moare vreunul sau nu e demis
pentru o faptă gravă, un alt francez nu are cum să ajungă printre
"nemuritori" - cum li se spune academicienilor de la Paris.
La 2300 de kilometri depărtare, în
Micul Paris, Academia Română, care împlinește 150 de ani în 2016, poate avea
maximum 181 de membri titulari. În prezent are 164.
Să zicem că numărul este mai puțin
important. Dar prestigiul acestui for are de suferit când, din interese
politice sau bănești, continuă să apară instituții cu aceeași titulatură, de
"academie".
Noi avem și Academia de Științe
Tehnice, și Academia de Științe Medicale, și cea de Științe Agricole și
Silvice, care reunesc elitele acestor domenii.
Există însă și două
"academii" în componența cărora sunt sute de persoane fără merite
științifice; mai mult, membrii lor primesc indemnizații pe viață de la
bugetul de stat, la fel ca savanții merituoși.
Vorbim despre Academia Oamenilor de
Știință din România (AOSR), cu funcționare legiferată în 2007, și despre
recent-înființata Academie de Științe ale Securității Naționale (ASSN), o
grupare de oficiali din serviciile secrete, Armată și Ministerul de Interne a
cărei fotografie te îmboldește să spui un singur cuvânt: sistemul.
"E
suficient să existe o singură Academie"
Numai membrii Academiei Române au
dreptul să poarte titlul de academician. Potrivit legilor de
funcționare, celelalte academii de științe sunt considerate foruri naționale de
consacrare științifică și culturală, dar Academia Română rămâne „cel mai înalt
for”.
"Întotdeauna, cu cât apar mai
multe astfel de instituții, cu atât scade calitatea. Așa s-a întâmplat, de
exemplu, în cazul școlilor doctorale. În România e suficient să existe o
singură Academie, pentru că numai în modelul sovietic se face și cercetare
științifică în interiorul Academiei",
a comentat, pentru PressOne, profesorul universitar Mircea Miclea, fost
ministru al Educației.
AOSR,
clona politică
Academia Oamenilor de Știință din
România (AOSR) s-a înființat prin modificarea, în 1996, a denumirii unui ONG - Asociația
Oamenilor de Știință din România.
Acum are 250 de membri titulari, toți
plătiți din bugetul de stat.
Parlamentarii cu interese în această
instituție au votat legile astfel ca membrii AOSR să se bucure de aceleași
drepturi ca adevărații academicieni.
Spre exemplu, dacă un membru AOSR
moare, moștenitorii săi beneficiază de o sumă lunară neimpozabilă, după modelul
Academiei adevărate.
"Soțul supraviețuitor, precum
și copiii minori, urmași ai membrilor titulari ai AOȘR, beneficiază lunar de un
sprijin material neimpozabil, conform Legii nr. 86/1998 privind acordarea unui
sprijin material pentru soțul supraviețuitor și pentru urmașii membrilor
Academiei Române", se arată
în Legea 31/2007 privind funcționarea AOSR.
Valoarea indemnizației lunare pe
care o primesc membrii titulari ai celorlalte academii de științe (medicale,
agricole sau tehnice) este echivalentă, de regulă, cu salariul mediu pe
economie.
În ceea ce privește AOSR, acest
cuantum a fost stabilit, încă de la înființare (2007), la 2.000 de lei (brut),
în timp ce salariul mediu brut la data adoptării Legii 31 era de 1.230 de lei.
În plus, membrii conducerii AOSR
sunt salarizați de la bugetul de stat. Astfel, Legea 296/2007 stabilește că "funcția
de președinte AOSR este retribuită la nivel de membru al Guvernului, iar
funcțiile de vicepreședinte și secretar științific, la nivel de secretar de
stat".
În dezbaterile din 2007,
parlamentarii au respins un amendament al senatorului Ion Basgan - membru al
AOSR, cum altfel - care cerea statut de demnitar pentru toți membrii titulari
și de onoare ai acestei structuri.
*
Un an mai târziu, în 2008, când
criza financiară lovea și România, mai mulți parlamentari inițiau un alt
proiect de lege, prin care voiau ca statul să plătească indemnizații de 5.000
de lei pentru membrii prezidiului, ai consiliului onorific și ai consiliului
științific de la AOSR. De asemenea, proiectul prevedea creșterea la 2.500 de
lei a indemnizației lunare pe care o primesc membrii titulari.
Printre inițiatori se numărau
Ecaterina Andronescu, Anghel Stanciu, Irinel Popescu și Ivan Cismaru - toți
membri titulari și deținători de funcții în cadrul AOSR.
Atunci, în 2008, Guvernul Boc a
reacționat la acest proiect de lege spunând că nici măcar președinții secțiilor
Academiei Române nu au pretenții atât de mari, ei fiind recompensați doar cu un
plus de 20% față de indemnizația de membru titular. De asemenea, președintele
Traian Băsescu a cerut Senatului să reexamineze proiectul și să țină cont
de contextul economic.
În final, inițiativa lui Andronescu
& co a devenit Legea 241/2009, care asigură indemnizații lunare și membrilor
corespondenți, precum și membrilor de onoare ai AOSR, de 1.400 de lei,
respectiv de 1.000 de lei.
Dar pretențiile
"academicienilor" nu s-au oprit. O nouă intervenție în favoarea AOSR a avut loc la finalul anului trecut.
Aceeași senatoare Ecaterina
Andronescu, care e șefa secției de Științe Chimice din AOSR, și același deputat
Anghel Stanciu, care e președintele filialei AOSR din Iași, au cerut comisiilor
parlamentare care decid fondurile anuale ale Ministerului Educației o filă de
buget separată pentru AOSR, astfel ca suma alocată să nu mai treacă prin
contul Ministerului, ci să fie virată de la bugetul de stat direct în conturile
AOSR.
Contactată de PressOne,
Ecaterina Andronescu, președintele Comisiei de învățământ din Senat, nu
consideră că se află în vreun conflict de interese: "AOSR n-a
primit mai mulți bani în urma amendamentului făcut de mine. Banii erau
repartizați de Ministerul Finanțelor prin Ministerul Educației."
I-am cerut senatoarei PSD să
comenteze și privilegiile materiale de care beneficiază ca membru AOSR.
"Acestea nu sunt privilegii,
este legea acestei academii care s-a înființat în 1935 și se numea Academia de
Științe, iar acum se încearcă introducerea unei legi pentru a se întoarce la
numele pe care l-a avut atunci",
a spus Andronescu.
Încasează Ecaterina Andronescu
indemnizație de la AOSR sau nu?
"Când o să încasez, în acest
an, o s-o vedeți. Anul trecut s-a reintrodus în lege finanțarea și anul acesta
va fi indemnizație. Anul trecut nu cred că a avut finanțare."
În ceea ce-l privește pe Anghel
Stanciu (foto), membru în Comisia de învățământ a Camerei Deputaților,
el a declarat pentru PressOne că nu simte niciun disconfort să inițieze
legi dedicate AOSR.
Chiar dacă, în noiembrie 2015, a
fost condamnat definitiv la 6 luni de închisoare cu suspendare tocmai pentru conflict de interese
(și-a angajat fiul și nora la biroul parlamentar).
"Nu este nicio problemă. Tot eu
am semnat și pentru creșterea cu 50% a salariilor cadrelor didactice. În
calitate de cadru didactic, dacă ești în comisia de specialitate, nu se
consideră conflict de interese, deoarece nu se limitează doar la persoana ta,
ci la o întreagă categorie socială",
a spus Anghel Stanciu.
El recunoaște că de 5 ani are
venituri atât de la AOSR, cât și de la Academia de Științe Agricole și Silvice
"Gheorghe Ionescu-Șișești". Legea prevede că o persoană poate încasa
indemnizație de la o singură academie.
Explicația sa este aceasta:
"În 2010, într-o chestiune de
orgolii politice, domnul Funeriu a fost influențat în rău și a tăiat bugetele
la toate academiile, cu excepția Academiei Române și a Academiei de Științe
Agricole și Silvice. Abia în 2015 s-a dat și la AOSR, dar în ultima parte
a anului. Și atunci, pe prima parte a anului 2015 apare că iau de la Șișești,
și pe urmă de la AOSR. E o situație tranzitorie prin aceste oscilații, când s-a
dat și când nu s-a dat."
Rechizite
pentru 600.000
În 2010, ministrul de atunci al
Educației, Daniel Funeriu, a decis să taie finanțarea publică de circa 13
milioane de lei pe an pentru Academia Oamenilor de Știință din România,
Academia de Științe Tehnice și Academia de Științe Militare.
Doar Academia de Științe Agricole și
Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" a primit derogare, încasând în
perioada 2011-2012 suma de 17,3 milioane de lei.
Funeriu spunea că economiile realizate erau
echivalente cu banii plătiți anual de Ministerul Educației pentru rechizitele a
peste 600.000 de copii.
Doi ani mai târziu însă, Parlamentul
revenea asupra deciziei, iar cele trei academii de științe, cărora li se
alăturase, în 2012, proaspăta Academie de Științe Militare, beneficiau din nou,
pe lângă fondurile din surse proprii, de finanțare de la bugetul de stat.
*
La solicitarea PressOne, AOSR
a comunicat că, anul trecut, membrii săi au primit indemnizații doar pentru 10
luni. În declarațiile de avere se poate constata, de altfel, că veniturile
totale obținute de Stanciu de la cele două academii aproape s-au dublat în 2015, când a încasat 39.590 de lei, față de 2014, când primise 26.122 de lei.
Iată răspunsul oficial al AOSR, cu
greșelile de gramatică intacte:
"Referitor la informațiile
despre membrii noștrii (sic! - n.r.) enumerați în adresa dumneavoastră
și indemnizațiile lunare primite de aceștia, vă putem preciza că doamna Prof.
dr. ing. Ecaterina Andronescu, președinta secției de chimie, cu o activitate
științifică remarcabilă, Dinu Săraru și ÎPS Teodosie, Membri fondatori și
membri ai Consiliului de Onoare a (sic! - n.r.) AOSR, primesc
indemnizații ce se acordă în conformitate cu Legea nr. 31/2007 privind
reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România,
bineînțeles atunci când există fondurile necesare.
Cu privire la indemnizațiile lunare
primite de către Ion Cristoiu, ÎPS Nifon și Teodor Meleșcanu, vă precizăm că
aceștia, fiind membri onorifici, nu sunt indemnizați (conform Regulamentului de
Organizare și Funcționare al AOSR), deci aceștia nu au primit și nu vor primi
nicio indemnizație."
"Dorințe"
și "insistențe" pentru avizarea AOSR
AOSR a obținut, de-a lungul vremii,
importante succese legislative grație membrilor săi influenți. Însăși
transformarea ONG-ului într-o "instituție publică de interes
național" se datorează unor politicieni.
"Dacă se face o asemenea
academie, scopul principal ar trebui să fie nevoia de organizare pentru a face
știință, într-un climat care nu este posibil în universități, institute de
cercetare și în Academia Română. Deci, întrebarea este - ce aduc nou aceste
academii? Mai ales că unele dublează instituții deja existente", este de părere fizicianul Lucian Ancu, doctor în fizica
particulelor elementare și angajat al CERN.
Ironic, dar AOSR a avut nevoie de
avizul Academiei Române pentru a fi recunoscută ca "for național de
consacrare științifică".
Avizul a fost acordat în 2007, când
președinte al Academiei Române era Ionel Haiduc. El își amintește că a acceptat
din cauza presiunilor:
"A fost o inițiativă de a o
numi Academia de Științe din România, ceea ce ar fi creat confuzie. Însă cu
numele de Academia Oamenilor de Știință, Academia Română a trebuit să o
accepte, fiindcă erau multe dorințe și multe insistențe din partea celor
care voiau să facă parte din această academie și din partea celor care au
inițiat transformarea asociației în academie. Această instituție e puțin
controversată. Unii sunt împotriva ei, alții sunt de acord, pentru că acolo,
chiar dacă sunt și excepții, există și oameni remarcabili. Dar orice instituție
își creează singură prestigiul, prin oamenii pe care îi alege."
"Academia Oamenilor de Știință
din România este continuatorul și unicul legatar al Academiei de Științe din
România, care a funcționat în perioada 1936-1948, și al Asociației Oamenilor de
Știință din România, înființată prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.012
din 30 mai 1956", se arată în primul articol din
legea de funcționare a AOSR.
În 1996, Asociația înființată în cel
mai negru deceniu al regimului comunist și-a schimbat titulatura în Academie,
printr-o simplă hotărâre judecătorească.
După 10 ani, în iunie 2006, când era
în dezbatere proiectul Legii de funcționare a AOSR, Guvernul emitea următorul
punct de vedere:
"Adoptarea în 1996 a denumirii
de Academie a Oamenilor de Știință din România a fost făcută fără a se ține
seama că prin acest lucru era lezată Academia Română. Nu există niciun act
legal prin care Asociația Oamenilor de Știință ar fi fost declarată
continuatoarea și unicul legatar al Academiei de Științe din România.
Titulatura de Academia Oamenilor de
Știință a României a generat și generează grave confuzii, mai ales pe plan
extern, creându-se falsa impresie că această academie ar fi tot una cu Academia
Română, cel mai înalt for de cultură al țării.
Această denumire a și fost, de
altfel, contestată. Inițiativa legislativă privind organizarea Academiei de
Științe din România se înscrie pe aceeași direcție, căutându-se o artificială
suprapunere cu Academia Română."
Cât
alocă statul celor cinci academii de științe
Pe lângă veniturile proprii pe care
cele cinci academii de științe le încasează din exploatarea bunurilor moștenite
sau primite de la stat, sumele care le sunt alocate de la buget au crescut
constant în ultimii 4 ani.
Astfel, în 2016 suma totală acordată
de stat depășește 40 de milioane de lei. Nu vă putem furniza valoarea exactă,
deoarece Academia de Științe Agricole și Silvice ne-a trimis cifrele doar
pentru primele 2 luni ale anului.
Bugetul Academiei de Științe
Medicale (ASM) a crescut de aproape 20 de ori în 4 ani, iar bugetul AOSR, de 24
de ori.
În schimb, bugetul pentru 2016 al
Academiei Române, 328 de milioane de lei, a scăzut cu 30% față de 2015.
"În 2016, Academia Română
împlinește 150 de ani de existență. Probabil că nu vom putea face față acestui
eveniment. Bugetul nostru s-a diminuat",
spunea președintele Academiei Române, Ionel Valentin Vlad, în dezbaterea din
decembrie 2015 de la comisiile reunite de buget-finanțe ale Parlamentului,
cărora le solicitase o suplimentare cu măcar un milion de lei.
ASSN,
clona cu epoleți
Academia de Științe ale Securității
Naționale (ASSN) a stârnit controverse încă de la înființare, din cauza
componenței și a lipsei de transparență.
ASSN este noua denumire a Academiei
de Științe Militare, înființată în 2012, la inițiativa unui grup de
parlamentari, printre care se numărau Gabriel Oprea, Teodor Meleșcanu și Ion
Mocioalcă.
Legea stabilește că ASSN se află în
coordonarea științifică a Ministerului Apărării Naționale (MApN), a
Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și a Serviciului Român de Informații
(SRI). În 2016, ASSN beneficiază de o finanțare publică de 1,4 milioane de
lei de la Ministerul Educației.
Instituția a ajuns să fie finanțată
de la bugetul de stat printr-o cale întortocheată. Legea de funcționare a
Academiei de Științe Militare (ASM) spunea că instituția se finanțează din
venituri proprii. Membrii săi primeau indemnizații lunare viagere egale cu
salariul mediu pe economie, dar în limita fondurilor disponibile.
În decembrie 2014, la scurt timp
după înfrângerea în alegerile prezidențiale, fostul premier Victor Ponta a
semnat o Ordonanță de Urgență privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. În
rândurile acestui document se găsesc două articole pentru modificarea legii
ASM, după cum a dezvăluit Euractiv.
Mai exact, Ordonanța prevedea că "membrii
titulari ai ASM beneficiază de o indemnizație lunară viageră egală cu
indemnizația membrilor titulari ai Academiei Române, în limita fondurilor
disponibile". De asemenea, membrii corespondenți ai ASM primeau o
indemnizație lunară viageră egală cu 50% din valoarea indemnizației membrilor
titulari.
"Indemnizațiile prevăzute la
alin. (1) și (2) se asigură din sume alocate de la bugetul de stat, prin
transferuri din bugetul Ministerului Educației Naționale."
În februarie 2015, când
parlamentarii s-au întors din vacanță, deputatul PSD Georgian Pop a depus la
Parlament un proiect de lege pentru desemnarea directorului SRI ca "ordonator
principal de credite în subordinea căruia va activa Academia, cu toate
drepturile și obligațiile care derivă din această calitate".
Atât Consiliul Legislativ, cât și
Guvernul au atras atenția că asta ar fi în contradicție cu statutul ASM, care
spunea că președintele ASM este ordonator secundar de credite și că aceasta se
finanțează din fonduri proprii, nu de la instituțiile coordonatoare.
Ca să rezolve această contradicție,
parlamentarii au redenumit instituția Academia de Științe ale Securității
Naționale, președintele ei a devenit ordonator principal de credite, iar
plata indemnizațiilor a intrat în grija bugetului de stat. Sursa banilor a
rămas bugetul Ministerului Educației.
Președintele ASSN este fostul
ministru al Educației Remus Pricopie, actualul rector al Școlii Naționale de
Științe Politice și Administrative (SNSPA). El l-a înlocuit la jumătatea lui
2015 pe George Maior, care s-a autosuspendat din funcție pentru perioada în
care este ambasador în SUA.
Membrii ASSN sunt aleși pe viață,
dar pot fi remunerați cel mult o sută dintre ei. Titlul de membru poate fi
acordat și post-mortem.
În plus, grație statutului de
instituție publică, prevăzut de lege, patrimoniul ASSN poate include mobile și
imobile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților
administrativ-teritoriale, care îi sunt atribuite în administrare sau în
folosință.
*
Care sunt patrimoniul și componența
acestei instituții finanțate din bani publici nu știe nimeni. Conducerea ASSN,
care are sediul în clădirea Colegiului Național de Apărare din București, a
refuzat în repetate rânduri să răspundă solicitărilor jurnaliștilor.
ASSN nu are site de prezentare,
precum celelalte academii de științe, deși statutul moștenit de la Academia de
Științe Militare o obligă, spre exemplu, să publice online lista candidaților
care doresc să obțină calitatea de membru.
Pe lângă recomandare scrisă de la
doi membri titulari, cei care doresc să devină membri trebuie să îndeplinească
criterii comparabile cu cele de conferențiar universitar din domenii înrudite,
cum ar fi științele sociale, explică într-un editorial profesorul universitar
Marian Zulean:
"Consacrarea științifică poate
fi evaluată prin analiza indicelui Hirsch, folosit deja de către CNATDCU ca
instrument de evaluare a calității cercetătorilor, pe baza numărului de
publicații și a citărilor în reviste relevante științific. (...) Însă abordarea
de sus în jos nu reprezintă «un lucru bine făcut», o academie de consacrare,
unde părinte fondator este Gabriel Oprea, acuzat de plagiat și posesor al unui
indice h ce nu îl califică nici măcar pentru o bursă
postdoctorală."
Academia
pentru "cursuri de carieră"
Cu toate că identitatea și
necesitatea unei asemenea "academii" n-au fost încă stabilite, un nou
proiect legislativ propune deja modificări în privința rolului ASSN.
Trei senatori și un deputat PNL vor
ca ASSN să colaboreze cu comisiile permanente de specialitate ale Parlamentului,
respectiv Comisiile de Apărare și pentru Învățământ din Senat și Camera
Deputaților.
Astfel, ASSN ar urma să
elaboreze programe de cercetare științifică, dar și cursuri de carieră
în domenii de interes pentru SRI, MApN, MAI sau la solicitarea acestor comisii
de specialitate ale Parlamentului.
O altă atribuție a ASSN ar urma să
fie elaborarea unor rapoarte semestriale de informare către Comisii și către
membrii Biroului Permanent al celor două Camere. De asemenea, parlamentarii
doresc ca povara bugetului ASSN să fie împărțită între Ministerul Educației,
SRI, MApN și MAI.
Guvernul consideră că organizarea
cursurilor de carieră ar trebui lăsată pe seama instituțiilor de învățământ
superior, în timp ce informările pentru comisiile parlamentare intră deja în
atribuțiile SRI, MApN și MAI.
"Având în vedere modul de
organizare și funcționare a ASSN, respectiv componența aparatului de lucru al
acesteia, considerăm că aceasta nu are capacitatea de a elabora și, ulterior,
de a gestiona cursuri de carieră în domeniile de interes pentru Ministerul
Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și SRI", este punctul de vedere al Guvernului.
*
România este pe ultimul loc în
UE din punctul de vedere al performanței în cercetare și inovare. Astfel,
clasamentul Innovation Union Scoreboard 2015 ne fixează pe locul 28, după ce în
anii anteriori eram clasați în categoria "inovatori modești".
În timp ce poziția noastră a
coborât de-a lungul anilor, celelalte două țări codașe, Bulgaria și
Letonia, ocupă primul loc la rata anuală de creștere.
Cea
mai bogată academie de ramură din România...
... este Academia de Științe
Agricole și Silvice (ASAS). Aceasta e continuatoarea și unica succesoare în
drepturi a Institutului de Cercetări Agronomice al României, a Institutului
Național Zootehnic, a Academiei de Agricultură a României și a Institutului
Central de Cercetări Agricole, reorganizate în structura actuală a ASAS.
Asta înseamnă 4.000 de hectare în
exploatarea celor 5 institute naționale de cercetare coordonate de ASAS, 4.000
de hectare în exploatarea institutelor de ramură din subordine și 18.000 de hectare
în exploatarea celor 44 de stațiuni de cercetare din subordinea Academiei.
În plus, ASAS a fost singura
academie de ramură care a primit finanțare neîntreruptă de la stat, inclusiv în
perioada crizei economice, media bugetului anual fiind de circa 10 milioane de
lei.
"Cunosc mulți membri ai
Academiei noastre pentru care banii din indemnizație sunt o mană cerească,
să-și ia medicamente, să-și repare dantura", a declarat pentru PressOne vicepreședintele ASAS,
dr. Mihai C. Nicolescu.
Potrivit declarației de avere, el a
încasat în 2014, pentru funcția pe care o deține, suma de 47.844 de lei, pe
lângă indemnizația de 18.734 de lei.
Numărul maxim de membri titulari și
membri corespondenți al ASAS este de 181, iar cel al membrilor de onoare este
de 40.
Cea
mai nouă Academie...
... este Academia de Științe
Juridice din România (ASJR). Cel puțin deocamdată, nu a fost racordată la
robinetul banilor publici.
Înființată în luna decembrie a
anului trecut, prin Legea 129/2015, ASJR este considerată "continuatoarea
în drepturi" a Academiei de Științe Morale și Politice, înființată în
1939.
Deși este "instituție de
interes public, cu personalitate juridică de drept public, autonomă",
legea de înființare spune că "finanțarea activității și a
indemnizațiilor ASJR și a unităților din subordine se asigură din venituri
proprii".
Președinte al ASJR a fost ales
senatorul PSD Ioan Chelaru.